Noutati din zona noastra

În cadrul târgului de turism „Transylvania Tourism Fair” ce s-a desfasurat Brasov, în perioada 17 – 19 martie, organizatorii au pregatit un InfoTrip în zona Rupea, scopul fiind de a prezenta potentialul turistic al acestei regiuni din judet. Zona este una dintre cele mai sarace ale judetului, însa este extrem de bogata în obiective cultural-turistice, printre principalele atractii fiind ansamblul Bisericii Fortificate de la Viscri, inclus în patrimoniul mondial UNESCO, sau Cetatea de la Rupea, reabilitata anii trecuti, cu fonduri europene. De asemenea, zona Rupea a început sa devina cunoscuta si ca una în care se pot organiza drumetii cu bicicleta, localitatile Viscri si Bunesti reprezentând „un capat de linie” pentru reteaua de piste special amenajate, ce se întinde în trei judete (Brasov, Mures si Sibiu) si trece prin localitati precum Sighisoara sau Biertan (judetul Sibiu, unde, la fel, biserica fortificata este inclusa în patrimoniul mondial UNESCO).

Cetatea Rupea, obiectivul în jurul caruia s-ar putea dezvolta regiunea

Dupa finalizarea lucrarilor la Cetatea Rupea, obiectivul a fost redeschis, dupa multi ani, vizitatorilor. Practic, înainte de efectuarea lucrarilor, fortificatia era o ruina, iar portiunile de zid sau turnurile care mai ramasesera în picioare riscau sa se prabuseasca. Fortificatia a fost construita pe stânca, în mai multe etape. „Proiectul de restaurare a presupus refacerea partiala a unor ziduri, dar si a câtorva turnuri sau a unor casute. Dupa redeschiderea cetatii, în luna iunie a anului 2013, pâna la sfârsitul anului s-au înregistrat 39.500 de vizitatori. În 2014 au fost 61.000, în 2015 numarul acestora a ajuns la 71.000 iar anul trecut a ajuns la 86.000. Anul acesta speram sa ajungem la 100.000”, a declarat primarul orasului, Nicolae Bardas. Deocamdata, informatiile de care au nevoie turistii sunt prezentate cu ajutorul unor panouri informative sau audio-ghiduri, dar primarul a afirmat ca are în vedere angajarea unei persoane care sa asigure ghidajul. Totusi, pentru ca acest monument sa fie valorificat la potentialul maxim, primarul a spus ca este nevoie de organizarea unor evenimente sau a unui muzeu, mai ales ca au fost amenajate multe încaperi care permit acest lucru. „Avem în vedere organizarea unor expozitii, dar si identificarea resurselor financiare pentru protejarea obiectelor. Putem amenaja o sala în care sa expunem costumele populare din Rupea, pentru ca mai sunt destui locuitori care mai pastreaza si acum obiecte vestimentare autentice. De asemenea, avem în vedere amenajarea unui muzeu în care sa fie expuse arme sau alte obiecte utilizate în timpul numeroaselor batalii care s-au desfasurat în zona, inclusiv în timpul Primului Razboi Mondial”, a mai spus Bardas. Nu în ultimul rând, el a afirmat ca în cetate ar putea fi adusi mai multi mesteri populari locali.

Tot pentru „a da viata cetatii”, reprezentantul Primariei Rupea a spus ca aici vor fi dezvoltate mai multe evenimente: „Pentru acest an sunt programate mai multe festivaluri. În agenda avem inclus evenimentul «Scaunul Rupea», festivalul «Rupea-m gura târgului» (târg de animale – n.r.), un târg de Craciun si un festival al cetatii”.

Totodata, primarul a afirmat ca, în timp, îsi doreste ca cetatea sa devina un loc în care sa fie promovate traditiile si obiceiurile locale: „Avem Saptamâna Haferland (eveniment dedicat promovarii traditiilor sasesti – n.r.), festival pe care vrem sa îl mutam în cetate. De altfel, în timpul acestui festival vrem ca în cetate sa proiectam filme în aer liber. De asemenea, mai avem traditiile din perioada sarbatorilor de iarna”.

În viziunea primarului, în timp, turistii ar putea „coborâti” si în oras, unde este un muzeu de etnografie, dar si unul privat, amenajat de un localnic care, de-a lungul anilor, a adunat o colectie impresionanta de obiecte si unelte din zona. „O solutie ar fi ca vizitatorii cetatii sa primeasca, gratuit, bilete de intrare la cele doua muzee. De asemenea, luam în calcul si organizarea unor trasee cu ajutorul carutelor sau a trasurilor. Avem multe de aratat. În oras mai este o biserica evanghelica impresionanta, dar si un turn. Cred ca, în timp, orasul Rupea ar putea deveni un pol de dezvoltare pentru aceasta regiune, iar acest lucru s-ar putea face cu ajutorul turismului”, a continuat Bardas.

Viscri, un brand „construit” de comunitate

Dupa ce printul Charles al Marii Britanii a cumparat o casa traditionala la Viscri, impresionat de aspectul rustic al satului, locul a devenit o atractie turistica importanta a judetului. În timp, localnicii au învatat ca „viata la tara” se vinde bine, astfel ca unii au început sa redescopere mestesugurile traditionale sa promoveze retetele culinare ale locului si sa îsi renoveze casele cu materiale traditionale. Anul trecut, a declarat reprezentanta Fundatiei Mihai Eminescu Trust (MET), Caroline Fernolend, care s-a implicat în promovarea brandului turistic „Viscri”, satul a fost vizitat de 33.000 de persoane. La Viscri, a precizat ea, la fel cum se întâmpla în trecut, fiecare membru al comunitatii face câte ceva. „Aici croseteaza sosete sau manusi de lâna, care se vând foarte bine. Alte 25 de familii organizeaza plimbari cu trasurile sau carutele. Oamenii au înteles ca prin implicare se poate dezvolta comunitatea, iar ei o duc mai bine. De altfel, acum, din aproximativ 300 de romi, doar trei familii mai beneficiaza de ajutor social”, a precizat Fernolend.

Strategia turistica a localitatii Viscri, a mai spus reprezentanta MET, „este pastrarea satului românesc autentic, dar este destul de greu. Multi turisti spun ca, în timp, satul s-a schimbat. Sunt multe masini, iar acum încercam sa rezolvam aceasta problema prin amenajarea unei parcari la intrarea în localitate. Va fi o investitie privata, iar încasarile vrem sa le folosim pentru conservarea satului”. De asemenea, tot la Viscri a fost amenajata si o statie de epurare „eco”, si un sistem de canalizare cu o lungile totala de aproximativ 3,2 kilometri, investitie care s-a ridicat la 400.000 de euro. „Aceasta statie nu foloseste energia electrica si cred ca ar putea fi un model ce poate fi replicat în alte sate”, a precizat Caroline Fernolend.

Ca orice localitate întemeiata si locuita multe secole de sasi, localitatea are o biserica fortificata, monument ce este inclus în patrimoniul mondial UNESCO. În prezent, la aceasta biserica se efectueaza lucrari de restaurare, care, a declarat Caroline Fernolend, sunt costisitoare si de lunga durata. În incinta fortificatiei a fost amenajat si un mic muzeu, în care turisii pot vedea cum se traia cu mult timp în urma într-un sat transilvanean. De asemenea, în localitate sunt amenajate 25 de case de oaspeti pentru turisti, decorate în stil rustic.